Add new comment

Realitatea cuantică şi sensurile vieţii (3)
Mecanica cuantică

Scris de Scientia.ro
Vineri, 11 Februarie 2011 22:56

În partea a treia a articolului lui Michael Brooks, autorul face o analiză a interpretării mecanicii cuantice cunoscută drept interpretarea istoriilor alternative (deseori denumită a universurilor paralele). Citiţi în continuare despre plusurile şi minusurile sale.

Realitatea cuantică şi sensurile vieţii (2)

INTERPRETAREA ISTORIILOR ALTERNATIVE

Studierea comportamentului Universului la scară macroscopică a alimentat şi aceasta criticile detractorilor interpretării Copenhaga. Dacă procesul de măsurare de către un observator clasic este o componentă fundamentală în crearea realităţii observate, cine sau ce anume a efectuat observaţiile în urma cărora a luat naştere Universul, cu toate componentele sale? "E realmente nevoie de un observator din afara sistemului pentru a da sens lucrurilor – numai că, prin definiţie, nu există nimic în afara Universului," spune Brown.

Tocmai de aceea, spune Brown, cosmologii tind în prezent să fie mai înţelegători faţă de o interpretare propusă la sfârşitul anilor '50 de către fizicianul Hugh Everett de la Universitatea Princeton. Cunoscută drept interpretarea istoriilor alternative (ori a universurilor paralele - n.tr.),varianta lui Everett afirmă că realitatea nu depinde de măsurători.

În schimb, fiecare din nenumăratele posibilităţi diferite de manifestare a realităţii, care sunt inerente într-un sistem cuantic, se desfăşoară în propriul univers. David Deutsch, un fizician de la Universitatea din Oxford şi cel care a întocmit proiectul primului computer cuantic, spune că în prezent nu poate gândi metodologia de operare a acestui computer decât în contextul acestor universuri multiple. Pentru el, nici o altă interpretare are sens.

Nu vrem nicidecum să vă imaginaţi că interpretarea istoriilor alternative nu are criticii săi. Tim Maudlin, filozof al ştiinţei la Universitatea Rutgers din New Jersey, salută încercarea de retrogradare a actului măsurării de la statutul de proces special. În acelaşi timp însă, el nu este convins că istoriile alternative oferă un cadru bun pentru a explica de ce unele dintre rezultatele proceselor cuantice sunt mai probabile decât altele.

Atunci când teoria cuantică prezice că unul dintre rezultatele unei măsurători cuantice este de 10 ori mai probabil decât altul, experimente repetate vin şi confirmă întotdeauna predicţiile teoretice. Potrivit lui Maudlin, interpretarea istoriilor alternative spune că toate rezultatele posibile se vor produce, având în vedere multitudinea de universuri, dar nu explică mecanismul prin care observatorii percep totuşi doar rezultatul cel mai probabil. "Ne confruntăm în acest caz cu o problemă foarte profundă", spune el.

Deutsch spune că aceste probleme au fost rezolvate în ultimul an şi ceva. "Modul în care Everett a tratat probabilităţile a fost deficitar, dar de-a lungul anilor teoreticienii care s-au aplecat asupra interpretării istoriilor alternative şi-au îndreptat atenţia asupra acestui aspect şi l-au clarificat", spune el.

Cu toate acestea, explicaţia lui Deutsch este greu de înţeles şi ideile sale încă nu au convins pe toată lumea. Este chiar mai greu de răspuns obiecţiei pe care partizanii interpretării istoriilor alternative o numesc a „privirii neîncrezătoare". Implicaţiile evidente ale acestei interpretări sunt existenţa copiilor multiple ale fiecăruia dintre noi, un exemplu putând fi ideea că Elvis încă interpretează melodiile sale undeva în Las Vegas într-un alt univers. Puţini oameni pot digera această idee.

Perseverenţa va fi singura soluţie în acest caz, crede Brown. "Există o reticenţă larg răspândită de a accepta multiplicitatea propriei persoane şi a altora", spune el. "Este nevoie doar să ne obişnuim cu ideea."

Deutsch crede că acest lucru se va întâmpla atunci când tehnologia va începe să facă uz de aspectele ciudate ale lumii cuantice. Odată ce vom avea computere cuantice care vor duce la bun sfârşit sarcini de calcul fiind în mai multe stări în acelaşi timp, nu vom putea să ne gândim la aceste lumi decât în termeni absolut reali. "Va fi foarte dificil să mai dăinuie convingerea că avem de-a face doar cu pure interpretări teoretice, simple figuri de stil", spune Deutsch.

El şi Brown susţin că interpretarea universurilor paralele deja câştigă teren printre cosmologi. Argumentele din teoria corzilor, cosmologie şi astronomia observaţională i-au determinat pe unii cosmologi să sugereze că trăim într-un unul din multele universuri existente. Anul trecut, Anthony Aguirre de la Universitatea din California, Santa Cruz, Max Tegmark de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) şi Layzer David de la Universitatea Harvard a stabilit un sistem de legături care adună laolaltă idei din cosmologie şi interpretarea universurilor paralele (New Scientist, 28 august 2010, pag. 6).

Textul de mai sus reprezintă traducerea şi adaptarea acestui articol, realizată cu acordul New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.

articol preluat din Scientia.ro

de la Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi