Add new comment

Despre trezirea Sinelui. Simplu.

Discutam cu cineva zilele trecute despre momentul trezirii. Acea trezire spirituală despre care se vobeste peste tot acum. Încercam să identificăm un moment sau un context, ”un ceva” asociat cu trezirea și nu găseam nimic concret. Pentru că nu era nimic acolo. Trezirea spirituală nu e ca trezirea de dimineață, când cobori din pat și te dezmeticești în ce zi a săptâmanii, sau în ce an ești. Trezirea e un proces lent în care te lovești de tot felul de obstacole, cel mai mare dintre ele fiind faptul că nu ai nici un manual sau reper clar despre cum se face sau pe unde ești în acest demers.

Reflectând la felul cum am experimentat eu aceasta, am constatat cât sunt importante momentele de reflexie asupra propriei mele vieți. Dacă sunt mereu într-o continuă acțiune și activism, lipsind contemplarea a ceea ce ma ține activă, risc să mă pierd în rutine și cercuri vicioase. De fapt, ceea ce arată maturizarea unui sistem este tocmai capacitatea lui autoreflexivă, mai ales asupra propriilor lui procese. Așa că, primele semne ale trezirii le-am remarcat tocmai în timpul unei contemplări.

Primul semn al trezirii a fost că am avut curajul să-mi doresc mai mult. Din și despre orice. Apoi am avut curajul să VREAU să-mi împlinesc dorințele una câte una. Apoi, am avut curajul să reflectez asupra experienței mele și să confrunt faptul că, e chiar ieșită din ”comun-ul” vieții pe care o aveam până atunci. Acest lucru mi-a anulat orice scuză că ”nu pot” în anumite domenii ale vieții și că pot doar în unele. Am avut din nou, curajul să renunț la scuze și să-mi asum riscul de a-mi dori imposibilul, și să mă adaptez zilnic la consecințele acestei decizii…și nu pot spune că a fost totul pe roze. Uneori consecințele nu au fost tocmai plăcute, alteori m-au adus în starea de încredere totală și necondiționată in MINE. Am declanșat un nou ciclu de viață.. o nouă linie de destin.

Mi-am propus să extrag un set de repere legat de acest proces foarte important în viața oricărei ființe, să le împartașesc în ideea de a da căutătorilor încrederea că sunt pe cale. Pe calea descoperirii propriului Sine. Aș zice, a propriei mântuiri.

Din viața mea, cu drag, pentru căutători. Diana Ciubotaru