Copiii din ziua de azi... si de ieri
Copiii din ziua de azi... şi de ieri
by psihoterapeut în supervizare Mihaela Cojan
Se vorbeşte foarte mult despre efectele nocive ale tehnologiei şi informaţiilor de tot felul asupra copiilor noştri, despre modul negativ în care toate astea îi influenţează. De acord, există şi părţi nu tocmai bune. Însă ce nu prea am găsit scris este despre cum îi ajută pe copii aceasta avalanşă de informaţii şi tehnologie. Efectele asupra dezvoltarii lor sunt incredibile. Şi vedem asta cu toţii, uitându-ne la ei în comparaţie cu felul în care eram noi la vârsta lor.
Recent am avut ocazia să stau şi să privesc un grup de copii de 4-5 ani în interacţiune. A fost fascinant să-i văd cât de repede înţeleg întrebările care le-au fost puse, dar mai ales cât de mulţi ştiau să răspundă, aproape ca nişte oameni mari.
Dincolo de faptul că sunt “doar nişte”copii, atunci când ma aflu în preajma lor, îmi place să-i văd în primul rând ca fiinţe umane în plină evoluţie. Este o perspectivă mereu fascinantă, din care am mereu de învăţat. Pur şi simplu stau şi privesc cu admiraţie fiecare gest, fiecare privire şi ascult fiecare cuvânt, urmarind felul incredibil în care mintea lor deschisă si inima lor absolut curată preiau şi transformă informaţiile din exterior, dându-le mereu o altă nuanţă şi o valoare unică pentru fiecare din ei.
De altfel acest “exerciţiu” îl practic zilnic cu fetiţa mea înca de când s-a născut. Din prima clipă am privit-o ca pe o fiinţă unică, independentă oarecum de mine şi abia aşteptam să-i urmăresc evoluţia, dezvoltarea, zi de zi şi pas cu pas.
Încă sunt în plin proces şi continui să rămân fascinată de ea în fiecare zi, privindu-i sclipirea din ochi, mirarea de pe faţă şi bucuria cu care trăieşte fiecare experienţă. Evident că este conectată la tehnologie şi evident că are acces la iPhone, Internet şi calculator, chiar dacă mai are mult pană la 18 ani!. Nu i le-aş interzice pentru nimic în lume datorită deschiderii fantastice pe care le oferă. Am însă grijă să nu îi ocupe prea mult timp, în defavoarea altor activitati si să supraveghez ce conţinuturi accesează.
Şi mai am şi plăcerea şi bucuria de a discuta cu ea orice nelămurire pe care o are despre ce vede şi ce aude. Şi cred că aici e cheia: să ne facem timp şi să fim absolut disponibili pentru orice întrebare pe care copiii noştri o au de pus. Foarte important este ca ei să ştie că pot oricând conta pe noi, că suntem mereu “acolo”, ascultându-i cu seriozitate, şi subliniez seriozitate, cu deschidere şi răbdare, fără a-i judeca, mustra sau pedepsi pentru curiozitatea si gândurile lor. Cea mai mare dorinţă a lor este să cunoască! De ce să nu-i încurajăm? Oricum ştiu mai multe decât ştiam noi şi cu siguranţă vom asista la evoluţii uimitoare în următorii ani în toate domeniile de activitate...datorită lor!
Dar până atunci de noi depinde curajul lor de a îndrăzni şi de a visa!
Cu cele mai bune gânduri,
Mihaela Cojan
Psihoterapeut în supervizare
http://www.gammainstitute.ro/ro/sanatate/servicii-psihologie
