La patinoar
by terapeut în formare Mihaela Macovei
Pentru mine Moş Crăciun a venit anul trecut, cu multă inspiratie! Anul ăsta...a venit cu o greaţă, mâncare multă la ora nepotrivită, ar zice gurile rele! Inspiraţia se păstrează, semn că am fost cuminte! Asta poate şi pentru că ăsta era visul meu, să inspir oameni. Acum, iată-mă navigator prin banca de idei căutând simetrii.
Uite de exemplu, la patinoar, contează foarte mult cu ce intenţie plecăm din start... să nu cădem sau... să patinăm.
Pentru prima alegere ne pregătim cu mănuşi, pantaloni groşi de fâş şi cotiere, genunchiere, mereu echipaţi ca să atenunăm căderea, ceea ce ne sperie cel mai mult. Şi, culmea, cădem de nenumărate ori şi nu găsim nici o plăcere în asta, întrebându-ne apoi ce e patinatul? Asta doar pentru că ne gîndim prea mult la cicatrici.
Când mergem cu intenţia să patinăm, nu ne mai gândim la altceva decât cum să plutim mai frumos şi mai lin pe gheaţă, neluând în seamă prea mult căderile, şi ce frumos ni se pare patinatul, nu? Asta pentru că ne gândim mereu cică trece!
În felul acesta ne setăm şi în viaţă, aşteptări diferite care duc la percepţii diferite, de la cele mai simple contexte până la cele mai complexe, totul pornind de la o atitudine diferită asupra experienţelor din viaţă.
Şi se întâmplă ca unii dintre noi să devină patinatori desăvârşiţi, iar alţii să rămână spectatori pe margine, privind cu invidie uneori, fără să-şi dorească să înveţe să patineze, de frică să nu cadă. Dintre cei din urmă sunt câţiva care merg la un antrenor şi încep lecţiile de patinaj. Pentru aceştia sunt eu aici!
Hai fraţilor să patinăm, cu graţie, prin viaţă... că doar de asta am venit aici!
Ce ziceţi?
De la terapeut în formare Mihaela Macovei
http://www.gammainstitute.ro/ro/sanatate/servicii-psihologie
Add new comment