Crearea atasamentului sanatos la copilul mic

Crearea atasamentului sanatos la copilul mic
by psiholog clinician Luiza Branza

Glam Mom

DA! Adică tu, femeie frumoasă ce ai ți-ai asumat prezența  unui  miracol in viața ta! Tu, care tot ce iți dorești este ca propriul copil să fie mereu fericit și implinit. Tu, care faci tot ceea ce știi ca să te asiguri că micuțului tău i se așterne înainte o viață frumoasă. Desigur că sunt pași de făcut și multe de construit împreună. Însă toate acestea presupun  crearea unei relații sănătoase de atașament cu cel mic.   

Cu toții avem nevoie să ne simțim ancorați de o "bază", care să ne asigure protecția în situații dificile. În primul an de viață al bebelușului, această bază esti TU! Pentru refugiul pe care mama îl reprezintă pentru copil s-au folosit mai multe expresii.  John Bolwby  - creatorul teoriei atașamentului- o numea “heaven of safety”, în traducere ”raiul salvator”;  dar în cele din urmă a rămas ca fiind mult mai cunoscută expresia de “bază de siguranță”. Copilul va folosi persoanele care îl ingrijesc ca pe niște baze de siguranță; când se va simți amenințat sau nesigur, în pericol, el se va intoarce spre “raiul” lui pentru a primi confortul si asigurarea de care are nevoie. Comportamentul care creează prețiosul sentiment de atașament reușește să imprime în conștiința bebelușilor un simț intrinsec de securitate, care continuă să funcționeze când acesta se află pe cont propriu, mai târziu, în viață. 

Atașamentul deficitar

Statisticile arată că aproximativ 35% dintre nou-născuți nu reușesc să stabilească un sentiment de atașament în primul an de viață. Consecințele acestui fapt se observă, de regulă, mai târziu în copilărie, când neîncrederea în părinți sau în lumea din jur începe să devină tot mai evidentă.

Copiii pot deveni fie hiperdependenți (își pierd cumpătul atunci când sunt lăsați singuri de părinti sau îngrijitori), fie nepăsători și exagerat de independenți (nu reactionează în niciun fel dacă sunt lăsați pe cont propriu).  Privarea de confortul atașamentului duce la comportamente haotice și pline de frici în prezenta celorlalti, în special a tutorilor și a reprezentanților autorității (cadru didactic, psiholog, medic, polițist, judecător ș.a.). Viitorii adulți vor fi susceptibili anxietății, furiei și depresiei. Vor fi incapabili să se integreze cu succes în grupurile sociale, vor dezvolta un comportament agresiv si nu se vor simți motivați să studieze sau să avanseze în carieră. În relatiile personale, se vor dovedi sceptici și ostili apropierilor afective.

Cu siguranță, există lucruri mici pe care orice părinte le poate face pentru construirea unui atasament sănătos al copilului, dar despre asta vom vorbi într-un următor articol.

Pentru ca dragostea ta să lumineze mereu drumul copilului tău!

Psiholog clinician Luiza Brînză