Comunicarea în relația de cuplu
by psiholog clinician Anda Murariu
Ştim foarte bine că modul în care partenerii din cuplu comunică este esenţial pentru dezvoltarea unei relaţii armonioase şi de lungă durată. De câte ori nu auzim într-un cuplu care se ceartă expresii de genul : „Ţi-am spus că...”, „ Ba nu, ţi-am spus că...”?. Înţelegerea mesajelor transmise de către celălalt partener din diadă, este un proces dificil deoarece necesită ascultarea activă din partea receptorului. Cum învăţăm să comunicăm eficient şi să ne exprimăm gândurile, emoţiile, sentimentele faţă de partener?
Comunicarea din cadrul cuplului se referă la schimburile verbale şi înţelegerea mesajelor nonverbale emise de partener. Cea mai sănătoasă cale de comunicare este înţelegerea care se referă la un consens între mesajul emis, comportamentul şi emoţiile resimţite de partenerul emiţător. Partenerul obişnuit să comunice înţelegător, este calm, politicos, plin de tact, cinstit, este axat pe satisfacerea nevoilor de bază ale membrilor familiei și susţinere emoţională. Înţelegerea este cel mai bun mijloc de stabilire a echilibrului interpersonal familial.
Un alt mod de comunicare în cadrul cuplului este dezaprobarea manifestată sub formă cicălirii, severităţii, criticismului, descurajării, sancţionării, învinovăţirii. Partenerii care dezaprobă, suferă în general de o stimă de sine scăzută, corelată cu o mare nevoie de prestigiu pe care încearcă să o satisfacă depreciind partenerul. Cu cât partenerul este mai nesigur pe sine, cu atât nevoia de a umili şi domină creşte: partenerul care dezaprobă este autoritar, rigid, raţional.
O altă cale de comunicare utilizată în dialogul din cadrul cuplului, este supunerea: partenerul dominat de complexe de vinovăţie este supus şi conciliant, evită conflictul deschis sau opoziţia, doreşte permanent să placă interlocutorului. Această nevoie crescută de siguranţă şi afecţiune izovorăște din neîncredrea în sine şi sentimentul dominant de inferioritate.
Intelectualizarea este o altă formă de comunicare şi nu este favorabilă relației dintre parteneri. Excesul de raţionalizare îi îndepărtează şi răceşte climatul din cadrul relației. Partenerii care comunică în manieră intelectualizată sunt calmi, liniştiţi, detaşaţi, distanţi, retractili pentru a nu se ataşa cu uşurinţă: contactul lor interpersonal este cerebral, rece, deşi îşi satisfac nevoile de siguranţă şi dragoste.
O cale de comunicare nesănătoasă între partenerii cuplului este indiferenţa, rezultatul fricii, supărării sau a nevoii de a manipula. Una dintre manifestările indiferenţei este tăcerea aleasă că o cale de evitare a conflictului manifestat: acţionează că tampon psihologic între două tendinţe contrare (anxietatea ce împinge la declanşarea mâniei sau intelectualizarea ce conduce la reprimare şi ocolirea conflictului spontan). Evitând ambele tendinţe, multe cupluri preferă indiferenţa, convenabilă unui conflict declarat sau efortului de a schimba raporturile nemulţumitoare. Indiferenţă poate fi mimată, simulată sau falsă: indiferenţa şi tăcerea apăsătoare sunt preferate scandalului, violenței comportamentale, tachinării.
În concluzie, comunicarea joacă un rol deosebit de important deoarece modul în care transmitem mesajele comunicării prin emoţii, gânduri, informaţii cu ajutorul gesturilor, cuvintelor, simbolurilor ajută la funcţionalitatea cuplului conjugal. Odată transmise aceste mesaje, ar fi de preferat că mesajul transmis să fie acelaşi cu mesajul recepţionat. Din interacţiunea cuplului, se poate observa cum cei doi sunt apropriați sau îndepărtaţi că şi spaţiu intim.
Cu drag ,
Psiholog clinician Anda Murariu
Gamma Clinic Psychology by GAMMA Institute
Add new comment