Calatorie in lumea interioara a copiilor

Călătorie în lumea interioară a copiilor
by psihoterapeut Raluca Ferchiu

Lucrând cu copiii în cabinetul de psihoterapie, fac  aproape zi de zi o călătorie specială în lumea celor mici – o lume în care lucrurile au alte semnificații, regulile au un alt înțeles, creativitatea și imaginația nu au margini, iar problemele au alte proporții decât în lumea adulților. Și, de multe ori mi se întâmplă să mă aflu la mijloc, între cele două lumi: lumea adulților, a părinților și lumea interioară a copiilor. Această poziție mă provoacă să găsesc traducerea dintre cele două lumi, astfel încât să se producă conexiunea dintre părinți și copii, acea conexiune bazată pe iubire, înțelegere, încredere, siguranță și împărtășire reciprocă a trărilor. Pentru că, de cele mai multe ori, copiii vin cu o altă perspectivă, în care lucrurile sau întâmplările care nouă, adulților, ni se par banale sau prea mici pentru a fi luate în seamă, pentru ei au proporții care le zguduie lumea interioară și îi determină să le înmagazineze ca pe niște experiențe pe baza cărora își pot forma principii de viață sau tipare mentale.

De aceea, există situații în care copiii se supără pe părinți sau pe adulții din jurul lor pentru minimalizarea situației dificile prin care trec, fără însă a spune deschis ceea ce i-a supărat sau deranjat, deoarece anticipează  că ceea ce simt nu e semnificativ pentru lumea adulților. Poate fi vorba de o remarcă răutăcioasă a unui coleg de la grădiniță sau de la școală, poate fi alegerea sau dorința de a aparține unui grup sau poate fi o activitate pe care și-o doresc, dar nu știu cum să o formuleze astfel încât această nevoie să fie auzită și înțeleasă de cei din jur.

Ignorarea acestor probleme ale copiilor și transmiterea involuntară a mesajelor de genul ”asta nu e o problemă serioasă” îi rănesc și îi fac să se închidă în sine, nemaiavând încredere că sunt ascultați și înțeleși atunci când li se întâmplă ceva. Dacă nu reușesc să-și rezolve singuri problema și nici nu vor cere ajutorul adulților pentru a o rezolva, vor trece peste ea, fără însă a o procesa emoțional în mod adecvat. În acest mod, se formează tipare mentale de tipul ”Niciodată nu poți avea încredere în nimeni” sau ”Pentru ca ceilalți să mă placă, trebuie să-mi ajustez părerea la părerea celorlalți din grup” etc.

De aceea, poate că o călătorie în lumea interioară a copiilor ne-ar oferi o altă perspectivă asupra a ceea ce trăiesc aceștia cu adevărat, asupra experiențelor pe care le consideră importante și pe care le ”arhivează” ca puncte de reper în construirea personalității. Deci, să ne întrebăm de fiecare dată când copilul ne transmite un mesaj, ce dorește să ne transmită cu adevărat, care este mesajul din spatele cuvintelor și să ne activăm empatia pentru a ne întreba ”Oare dacă aș fi trăit această experiență în copilărie, cum ar fi fost pentru mine?”. Vom observa, cu surprindere, că lumea interioară a copiilor este la fel de bogată ca și a noastră, iar fiecare situație dificilă are aceleași proporții ca și pentru noi. Doar e nevoie să ne conectăm la trăirile copiilor și să îi ascultăm mai mult cu sufletul, decât cu mintea; atunci vom trăi sentimentul că această conexiune dintre noi și copii este o experiență de învățare reciprocă, din care fiecare are de câștigat iubire, încredere și siguranță.

Cu drag,
Psihoterapeut Raluca Ferchiu
Gamma Kids by Gamma Institute
http://www.gammainstitute.ro/ro/sanatate/servicii-psihologie