Lumea vazuta din umbra - anxietatea sociala

Lumea văzută din umbră - anxietatea socială
by Diana Muntean, psiholog clinician autonom

Afectând 7-14% din populația țărilor civilizate, anxietatea socială este a treia mare cauză a patologiilor psihice, după depresie și alcoolism. Această frică de a interacționa cu ceilalți oameni este debilitantă, restrictivă și se poate croniciza.  Lumea și oamenii sunt văzuți din umbră, printr-un soi de "bulă" ne-protectivă, aparent inofensivă, dar care ne privează de bucuriile și experiențele pe care le poate aduce socializarea.

Persoanele afectate de această frică se izolează treptat, uneori până la lipsa aproape totală a interacțiunilor zilnice. Chiar și obișnuitul mers la cumpărături declanșează reacții anticipate catastrofice, ilogice, iraționale, aducând mai degrabă cu pregătirea unei misiuni NASA decât cu o abilitate pe care am fi capabili s-o aplicăm de mici. Mintea elaborează seturi de măsuri bazate pe ideile, de cele mai multe ori eronate, că cei din jur ne judecă și evaluează numai negativ - după cum arătăm, ne purtăm și ce spunem -, fapt care generează sentimente de inadecvare, inferioritate, rușine nejustificată, stânjeneală, uneori culminând cu depresia. Cele mai frecvente manifestări sunt comportamentele evitante ale situațiilor și contextelor sociale precum și un vizibil/pronunțat stres emoțional pentru următoarele genuri de situații:

• a face cunoștință cu o persoană necunoscută
• momentele cînd ne confruntăm cu critica
• când suntem în centrul atenției într-un grup
• dacă suntem priviți atunci când executăm o sarcină
• întâlnirea cu persoane în poziții de autoritate
• când suntem nevoiți să vorbim în public sau într-un grup
• relațiile interpersonale, fie de prietenie, fie romantice

Nu de puține ori, în încercarea de a depăși aceste momente percepute ca penibile, persoanele afectate apelează la alcool și droguri, izolare, bulimie sau anorexie, ca mecanisme de compensare care nu rezolvă problema de fond.

Ca simptome fizice enumerăm: frică intensă cu tremurături, transpirații profuze, înroșirea feței, senzații de greață, crampe abdominale, confuzie, palpitații, dificultăți în contactul vizual, diaree, mâini reci și umede, vorbire tremurată, încordare/tensiune musculară.

Ca trăsături personale asociate întâlnim: neîncredere în sine, frica de eșec, hipersenzitivitate la criticism, abilități sociale scăzute, părere proastă despre sine.

Cu cauze complexe genetice și familiale, acest tip de anxietate prezintă și o componentă învățată auto-menținută, factorii intricați sunt multipli și necesită diagnostic diferențial și intervenție focalizată. Dacă vă regăsiți în tabloul de mai sus, sau copilul dumneavoastră manifestă simptome dintre cele enumerate, încercați să solicitați ajutor la persoanele calificate cum sunt psihoterapeuții sau psihologii clinicieni, după principiul "orice cojoc își are acul".

Ca să ajungem la lumină, mai întâi ieșim din umbră!

Cu drag,
Diana Muntean
Psiholog clinician autonom 
GAMMA KIDS by GAMMA Institute
http://www.gammainstitute.ro/ro/sanatate/servicii-psihologie