August 2016

Nu inca…

Nu încă…
by psihoterapeut în supervizare Mădălina Belcescu

Nu cu mult timp în urmă m-am căsătorit. De atunci lumea mă tot întreabă dacă mă simt diferit. De parcă din acea zi am pătruns cumva într-o nouă dimensiune – a oamenilor căsătoriți, „la casa lor”, cum s-ar zice. Nu, nu mă simt diferit. Cel puțin nu încă.

Dintotdeauna am știut că fiecare persoană are ritmul său. Mint, n-am știut asta dintotdeauna, am învățat-o pe parcursul întâlnirilor din cabinetul de psihoterapie. Am aflat că deși norma socială ne spune că o dată cu o anumită vârstă vin alte etape ale vieții de familie, norma aceasta nu te influențează decât dacă te lași tu afectat de ea, dacă tu ca individ crezi că ar trebui să te încadrezi în ea – să fii căsătorit(ă) până la o anumită vârstă, să ai copii, să îți cumperi o casă, mașină, să ai un anumit tip de job, etc. Puțini dintre noi îndrăznesc să NU se încadreze în normă și habar n-am dacă asta e bine sau rău, nu asta contează. Dar dacă ești de o bună bucată de vreme într-o relație pe care nu ai oficializat-o, asta nu înseamnă că ești rebel. Tot în normă ești, tot de regula aceea depinzi – cea care îți spune că ar trebui să fii deja căsătorit(ă) la vârsta asta, doar că alegi cu bună știință să o încalci. E ca și cum știi că ar trebui să oprești la STOP dar nu o faci, pentru că nu era nimeni. (Acum gândiți-vă câți rebeli sunt pe șosele și eventual dacă sunteți unul dintre ei.)

Despre Procrastinare

Despre Procrastinare

Procrastinarea – ce altă metodă mai frumoasă de a începe săptămâna?

Pentru cei care nu știu, procrastinarea este procesul prin care sarcinile importante (stresante și care necesită concentrare și perseverență în muncă) se amână în favoarea unora mai puțin importante (statul pe Facebook, uitatul la televizor, mâncatul fără să ne fie foame, etc. ). De fapt amânăm inevitabilul pentru că avem impresia ca nu suntem suficient de pregătiți, motivați, concentrați să facem lucrul acela anevoios (cum ar fi să scrii un articol, să înveți pentru un examen, să lucrezi la un proiect, etc. ) și când ne apucăm într-un final de acea sarcină devenim stresați de faptul că nu avem suficient timp să aprofundăm așa cum ne-am dori proiectul respectiv.

Vă las mai jos două linkuri pe care vă recomand ca în pauzele de procrastinare să le accesați cu interes. Pe mine m-au ajutat să le scurtez - pauzele.

Blogul Artei si Sanatatii

Blogul Artei și Sănătății

Astăzi aș vrea să vorbim despre beneficiile artelor în starea de bine a tuturor, dar mai ales a celor aflați în stări critice de sănătate .

Nu te-ai aștepta ca expunerea unor desene pe coridoarele unor spitale , introducerea unor sculpturi în parcurile spitalelor, poezii în săli de așteptare, încurajarea dansului (chiar și pentru cei care stau în scaune cu rotile) confecționarea de păpuși, până și proiecte de recondiționare a unor clădiri, să întărească credința că artele sunt un factor important pentru starea de bine a comunității. Totuși se întâmpă așa. Dovadă sunt proiectele de acest fel realizate la noi în țară :

Din seria Singur si neliniştit…

Din seria Singur şi neliniştit…

Un studiu ce a urmărit să vadă cât este mit şi cât realitate în judecăţile populare despre persoanele singure, a ajuns la următoarele constatări mai importante (Cargan şi Melko, 1982). S-au dovedit a fi false reprezentări (mituri):

a) Persoanele singure sunt mai legate de părinţi şi rude.

Nu s-au constatat diferenţe semnificative între singuri” şi căsătoriţi” în ce priveşte percepţiile şi raporturile afective faţă de părinţi şi rude.

b) Persoanele singure sunt mai egocentrice.

Dimpotrivă, comparativ cu cei căsătoriţi, valorizează mai mult prieteniile şi sunt mai implicaţi în treburile obşteşti.

Reţele sociale