Cât de independent ești? Episodul 3 – Eliberarea de reactivitatea emoțională
by Psihoterapeut Livia Băețica
Văzând că articolele anterioare despre independența față de părinți au trezit interes și multe întrebări, cred că a venit timpul să ne gândim la o soluție. Cum ieșim din dilema: Dacă fac ca părinții nu e bine, dacă fac pe dos iar nu e bine, atunci ce e de făcut?
În loc de a te gândi prea mult la alții, ce fac sau ce nu fac ceilalți, ce mesaje ți-au trasmis părinții, focusează-te pe tine! În loc să te cerți cu părinții în gând sau în direct, îți poți economisi toată energia asta irosită și o poți folosi ca să te clarifici cine ești și ce îți dorești. Cine ești tu dincolo de poveștile pe care ți le-ai spus despre tine, dincolo de credințele venite de la ceilalți și în care ai început să crezi? Și pentru că atunci când scrii ideile se clarifică și se structurează mai bine, ia o foaie de hârtie și răspunde la întrebările: „Cine sunt eu de fapt? Ce vreau eu de fapt?”
Iar atunci când ai o reacție rapidă, impulsivă la o situație, oprește-te o clipă, respiră și observă-te! Reacția ta seamănă cu a cuiva, îți amintește de cineva sau de o situație trăită în copilărie? Vorbești tu, sau vorbesc strămoșii tăi prin tine?
Secretul este să nu te lași subjugat de reactivitatea la ce se întâmplă în jurul tău, să reziști la impulsul emoțional de moment și să faci o alegere înțeleaptă. La început poate fi dificil. Dar în timp îți poți dezvolta capacitatea de a deveni conștient de tine atunci când emoțiile tind să îți întunece judecata, capacitatea de a gândi și a reflecta pentru a nu răspunde automat presiunilor emoționale, interne sau externe.
Astfel devii suficient de flexibil, acționezi cu fermitate și înțelepciune, ești capabil să decizi ce crezi tu cu adevărat și să acționezi conform convingerilor tale. Da, este adevărat, încă din copilărie ai fost bombardat cu tot felul de credințe și modele de către părinți, educatori, societate în general, dar între timp ai devenit adult. Acum poți alege ce să gândești și să faci pentru binele tău, nu pentru binele sau în contra altora. Ce-ar fi să alegi să nu mai fii victima familiei și trecutului tău?
Este în puterea ta să sădești în grădina minții tale credințe benefice ție, care să te ajute să trăiești mai fericit și împlinit. După ce ai ales semințele și le-ai plantat, e timpul să le uzi zilnic, să inveștești în ele efort și energie ca să crească. La un moment dat vor apărea buruienile, vechile gânduri, care ar putea să înăbușe plăntuțele tinere de care ai grijă cu drag. Atunci e timpul să le plivești, să stai de veghe când apare vreuna dintre credințele vechi, să îi interoghezi adevărul și să n-o mai lași să-ți fure energia și pofta de viață.
Interoghează-ți gândurile care stau în spatele reacției tale! Chiar este adevărat ce crezi? Care sunt dovezile? De unde știi asta, cine spune că așa stau lucrurile? Joacă-te un pic cu imaginația: Cine ai fi tu fără acest gând? Cum ai reacționa altfel?
Tu ce gânduri alegi să cultivi?
Cu drag,
Livia Băețica
Psihoterapeut de familie şi cuplu
http://www.gammainstitute.ro/ro/sanatate/servicii-psihologie
Adaugă comentariu nou