[[{"type":"media", "view_mode":"media_large", "fid":"335", "attributes":{"class":"media-image alignleft size-medium wp-image-1163", "typeof":"foaf:Image", "style":"float: left; margin-right: 10px;", "width":"300", "height":"199", "alt":"935212_500305893357767_1324212606_n"}}]]Dorim sa ne protejam copiii de dezamagiri, frustrari si conflicte cu alte persoane. Cu toate acestea nu ii putem proteja tot timpul sub aripa noastra. Ce putem face, totusi, este sa ii ajutam sa isi inteleaga sentimentele si sa faca fata celor legate de experiente neplacute. Folosind ascultarea reflexiva, ne incurajam copiii sa isi exprime si sa ne impartaseasca sentimentele. Ascultarea reflexiva presupune sumarizarea si reformularea atat a sentimentelor descrise de copil, cat si a situatiei care pare sa fi condus la acele sentimente.
Impartasind sentimentele neplacute cu noi, copilul se va simti mai putin suparat si impovarat. De asemenea, va castiga un control din ce in ce mai mare asupra sentimentelor si comportamentelor sale, va face alegeri mai bune in contextul in care trebuie sa faca fata provocarilor si dezamagirilor cotidiene. Comunicarea cu fiul/fiica dumneavoastra se va imbunatati si veti avea o relatie mai apropiata cu el/ea.
Cat de devreme ar trebui un parinte sa foloseasca ascultarea reflexiva? Copiii in varsta de 3 ani nu sunt prea mici pentru a putea beneficia de ea daca parintii sunt concisi si folosesc cuvinte simple. Baietii, deopotriva ca si fetele, au nevoie de ajutor pentru a exersa exprimarea sentimentelor. Copiii care isi cunosc propriile sentimente devin ulterior adulti mult mai bine adaptati realitatii in care traiesc.
SOS Ajutor pentru parinti – Lynn Clark
Data viitoare vom prezenta abilitatile de baza ale ascultarii reflexive.
De la Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi
Adaugă comentariu nou