Fiecare dintre noi are personalitatea sa si nu exista doi copii anxiosi cu comportamente identice. Totusi exista cateva coordonate generale similare pe care le vom descrie.
[[{"type":"media", "view_mode":"media_large", "fid":"333", "attributes":{"class":"media-image alignleft size-medium wp-image-1146", "typeof":"foaf:Image", "style":"float: left; margin-right: 10px;", "width":"197", "height":"300", "alt":"Pajama Girl III"}}]]Atunci cand copiii sunt anxiosi, exista trei moduri probabile in care simt efectele anxietatii. In primul rand, anxietatea este resimtita la nivelul proceselor mentale sau al gandurilor lor. Copiii anxiosi vor avea ganduri centrate pe un anumit tip de pericol sau amenintare. De exemplu, pot fi ingrijorati de faptul ca se vor rani, ca cineva apropiat lor va fi ranit sau ca se va rade de ei. In al doilea rand, anxietatea e resimtita fizic la nivelul corpului. Cand copilul e anxios, corpul ii devine mai incordat sau activat. Cercetatorii numesc aceasta reactie drept reactie de atac-sau-fuga (“fight-or-flight” in limba engleza), pentru ca scopul este acela de a proteja persoana, pregatind-o sa infrunte sau sa scape de un potential pericol. Reactia de atac- sau - fuga include modificari precum ritmul crescut al batailor inimii, al respiratiei, transpiratie si greata. Din aceasta cauza, atunci cand sunt cuprinsi de ingrijorare, copiii anxiosi pot cauza dureri de stomac, dureri de cap, voma, diaree sau oboseala. In cel de-al treilea si probabil cel mai important mod, anxietatea afecteaza comportamentul copiilor. Cand sunt anxiosi, copiii tind sa devina nelinistiti, sa umble de colo-colo, sa planga, sa se ascunda dupa parinti sau sa tremure. In plus, anxietatea este de obicei insotita de o forma de evitare. Poate fi vorba de un comportament evitativ evident (de exemplu refuzul de a duce gunoiul afara pe intuneric) sau poate fi o evitare mai subtila (de exemplu obiceiul de a pune muzica toata noaptea la petreceri pentru a evita interactiunea cu ceilalti copii).
Intensittatea anxietatii variaza de la copil la copil. Unor copii le este teama de doar unul sau doua lucruri. De exemplu, un copil poate fi in general increzator in sine si sociabil, dar sa ii fie pur si simplu teama sa doarma cu lumina stinsa. La celalalt capat al spectrului, unii copii sunt tematori in multe domenii de viata si pot parea permanenti iritati sau sensibili. De exemplu, unii copii sunt nelinistiti cand vine vorba de o situatie noua, de a cunoaste copii, se pot teme de caini, paianjeni si intuneric sau devin nelinistiti cand parintii sunt plecati de acasa noaptea.
„Cum sa va ajutati copilul cu probleme de anxietate”, Ronlad M. Rappe, Susan H. Spence, Vanessa Cobham si Ann Wignall
De la Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi
Adaugă comentariu nou