O străveche poveste sufită ne spune că într-un ținut din Orientul Mijlociu trăia cândva un rege care veșnic oscila între fericire și deznădejde. Cel mai neînsemnat lucru îi provocă supărare mare sau reacții extreme, iar fericirea se transformă repede în dezamăgire și disperare. A venit și timpul când regele s-a simțit obosit de el însuși și de viață lui și a început să caute o cale de ieșire. A trimis după un înțelept care trăia în regatul lui și care avea renumele de a fi iluminat. Când înțeleptul a sosit, regele i-a spus: „Vreau să fiu asemenea ție. Îmi poți da ceva care să-mi ofere echilibru, seninătate și înțelepciune? Îți voi plăți cât îmi vei cere.”
Înțeleptul a răspuns: „ Cred că ți-aș putea fi de ajutor. Dar prețul este atât de mare încât tot regatul nu ți-ar ajunge că să-l plătești. De aceea îți voi da remediul în chip de cadou, dacă îi vei acorda respectul cuvenit.” Regele l-a asigurat de acest lucru iar omul a plecat.
Câteva săptămâni mai târziu s-a întors și i-a înmânat regelui o cutie ornamentată și încrustată cu jad. Regele a deschis cutia și a găsit înăuntru un inel de aur, simplu, pe care erau scrise niște litere. Regele a citit: Și aceasta va trece. „Care este semnificația?”, a întrebat regele. Înțeleptul i-a spus: „Poartă mereu inelul acesta. Indiferent ce se întâmplă, înainte să etichetezi cuvintele bun sau rău, atinge acest inel și citește ceea ce este scris. În felul acesta vei fi mereu în pace.”
Cuvintele înscrise pe inel nu spun că n-ar trebui să vă bucurați de ceea ce este bun în viață, dar nici nu au doar rolul de a oferi mângâiere în suferința. Scopul lor este mai profund: acela de a va face conștienți de efemeritatea fiecărei situații, efemeritate datorată faptului că orice formă, fie ea rea sau bună, este trecătoare. Când deveniți conștienți de faptul că toate formele sunt trecătoare, atașamentul vostru față de ele scade, iar voi încetați, într-o anumită măsură, să va mai identificați cu ele. A fi detașat nu înseamnă că nu vă mai puteți bucura de ceea ce are lumea bun de oferit. De fapt, vă veți bucura chiar mai mult. Odată ce vedeți și acceptați că toate lucrurile sunt trecătoare și inevitabil supuse schimbării, vă puteți bucură de plăcerile lumii atât cât durează ele, fără teamă că le pierdeți, fără neliniștea legată de viitor. Când sunteți detașați, vă situați pe o poziție avantajoasă, de unde priviți elementele vieții voastre fără a mai fi captivii lor. Deveniți asemenea unui astronaut care vede planeta Pământ înconjurată de vastitatea spațiului și realizează un adevăr paradoxal: pământul este prețios, dar în același timp insignifiant. Admițând că Și aceasta va trece deveniți detașați, iar împreună cu detașarea apare și o altă dimensiune în viață voastră a spațiul interior. Detașarea, alături de lipsă judecării și a rezistenței interioare va oferă accesul la dimensiunea respectivă.
Eckhart Tolle - Un Pământ Nou
De la Diana Ciubotaru a psihologul din Iași
Adaugă comentariu nou