Timpul și schimbarea
N-a existat niciodată vreo definiție corespunzătoare, vreo metaforă clară sau măcar vreo imagine fizică potrivită a ceea ce este timpul. Cel mai adecvat lucru pe care îl putem spune în ceea ce privește observarea timpului este observarea a ceea ce budiștii numesc ”a fi timpul”. Cea mai apropiată descriere pe care o pot face acestei experiențe este folosind cuvântul ”aici”. Timpul nu are nicio legătură cu mișcarea. Lucrurile se mișcă, dar timpul stă nemișcat. Atunci când spunem că timpul trece, vrem să spunem că noi trecem. Atunci când spunem că observăm trecerea timpului, nu facem asta – observăm trecerea minților noastre, ”mișcarea” proceselor noastre de gândire. Noțiunea că lucrurile se mișcă și că mintea mea observă mișcarea poartă cu ea simțul de iminent, care este cauza inițială a fricii. Dar timpul în sine nu are nicio legătură cu trecutul, prezentul și viitorul. Acestea sunt întâmplări în timp, dar nu sunt timpul însuși. Timpul ca experiență în sine este - paradoxal – atemporal.
Scurt fragment din cartea ”Dr. Quantum și Cărticica Marilor Idei”
De la psiholog Diana Ciubotaru
Adaugă comentariu nou