Poveste terapeutica: Patru berze
Poveste terapeutică: Patru berze
”Într-o luncă însorită, trăiau patru berze. Adesea le puteai vedea împreună, pentru că se plimbau toată ziua printre ierburi să prindă broaște sau insecte, cu ciocul lor lung și portocaliu. Toamna făceau împreună călătorii lungi în țările calde, unde se fereau de gerul iernii, iar primăvara se întorceau, zburând împreună pe același drum.
Deși păreau că seamănă perfect cu cu alta, încât le puteai chiar confunda, berzele se deosebeau foarte mult între ele, pentru că vedeau lumea care le înconjura cu totul diferit prin ochii lor de pasăre.
De exemplu, una zicea:
- Mie îmi place foarte mult să vânez broaște. Sunt mulțumită și fericită când le găsesc. Îmi place să mă hrănesc cu ele. Mi se pare că au un gust foarte bun. Nici nu aș putea mânca altceva, spunea ea stând relaxată într-un picior, foarte sigură că are dreptate.
- O broaștele! Eu mă simt tristă și îmi pare rău că trebuie să le prind...E o cruzime. Nu mă lasă inima să o fac...Mai bine aș găsi altceva de mâncare, zicea altă barză, ciugulind o frunză, străduindu-se să arate celorlalte părerea pe care o credea ea corectă.
- Pe mine broaștele astea mă enervează la culme! Când mi-e mai foame, atunci nu le găsesc. În plus, orăcăie întruna. Nici nu te poți odihni! Mă înfurie numai să mă gândesc că există! spunea a treia barză, mânioasă și hotărâtă că ăsta-i adevărul.
- Vai! Dar este îngrozitor! Pe mine broaștele astea mă sperie foarte tare. Fac sărituri pe neașteptate dintr-un loc în altul. Sunt alunecoase. Mă păcălesc mereu. Mi-e frică de ele! Odată, m-am speriat atât de tare, că mi s-a făcut rău...Unde scrie că trebuie neapărat să mâncăm broaște? Zicea a patra barză, crezând că adevărul este de partea ei.
Și așa discutau cu argumente, ore în șir. Cine avea dreptate? Fiecare spera că le va convinge pe celelalte trei. Dar degeaba. Niciuna nu renunța la propria părere.
Într-o zi, hotărâră să cheme în ajutor un cocor cenușiu, care locuia în vecini. Era foarte înțelept, pentru că zburase prin multe locuri unde experimentase și văzuse multe. Cocorul își dădu seama că fiecare barză simțea ceva diferit, de vreme ce una se bucura că există broaște, alta se întrista, pe a treia broaștele o înfuriau, iar pe a patra o speriau. Mai întâi, ascultă atent și înțelese ce spunea fiecare barză. Observă că în mintea lor era un amestec de ordine și dezordine. De aceea, se gândi să le spună câteva cuvinte, ca să le orienteze, cuvinte care erau foarte înțelepte.
- Inima voastră poate vedea numai ce văd ochii voștri, zise el, privindu-le pe fiecare în parte.
Berzele rămaseră cam încurcate. Niciuna nu se dumiri ce vrea să spună cocorul cenușiu.
Se însera, iar el era grăbit să zboare spre soare-apune. Pentru că le vedea nelămurite, cocorul le promise la plecare că se vor lămuri cu siguranță, după ce se vor mai gândi. În această seară, cele patru berze se duseră la culcare cugetând fiecare la cuvintele rostite de cocor.
Dimineața următoare, odată cu răsăritul soarelui, minunea s-a întâmplat într-adevăr. Berzele se treziră, fâlfâiră de câteva ori din aripi, ca să se dezmorțească și simțiră clar că părerile se schimbă, dacă se schimbă în minte modul în care consideri un lucru.
Barza care era fericită să vâneze broaște își dădu seama ce mult o înviora să plece la vânătoare. Barza care se simțea tristă fu de acord să vadă vânătoarea ca pe un sport pe care merită să-l faci ca să te menții în formă. Barza mânioasă observă că trebuie să caute broaștele mai mult dimineața în mlaștină, pentru că atunci ele nu orăcăie. Barza speriată se gândi să se distreze și ea prinzând broaște prin metodele mai amuzante, învățate de la bunica ei.
Într-adevăr, asta voia să spună cocorul: sentimentele bune sau rele pe care le avem despre diverse lucruri nu au o legătură directă cu felul în care le privim și le considerăm pozitive sau negative. De atunci, berzele învățară de la cocorul cenușiu înțelepciunea de a vedea orice lucru în mai multe feluri, înainte de a-și formula părerile.”
Poveste preluată din cartea ”Basme terapeutice pentru copii, adolescenți și părinți” – Sempronia Filipoi
De echipa Gamma Clinic Psychology - Gamma Institute
https://www.gammaclinic-psychology.ro/
