Matematica relationala
Matematica relaţională
by psihoterapeut în supervizare Mădălina Belcescu
Cu siguranţă v-aţi întrebat uneori de ce nu se termină relaţii care par să nu mai funcţioneze în nici un fel? De ce insistă persoanele respective să investească în continuare într-o relaţie care pare sortită separării? Sau poate aţi fost chiar voi în acea situaţie. Explicaţiile bineînţeles că variază de la o situaţie la alta, dar aş vrea să vă împărtăşesc astăzi o nouă perspectivă care îmbină teoria psihologică cu cea economică.
O primă teorie (validată ştiinţific de altfel) este aceea că oamenilor nu le place să piardă. Să piardă ce? Relaţia pe care nu o mai au oricum, persoana care nu este prezentă lângă ei, ce să piardă? Să piardă în primul rând rolul de partener în cadrul acelei relaţii, să piardă un anumit statut – cel de soţie sau de soţ – şi să devină, aşa cum nu îi place nimănui să se spună despre sine, “săraca/săracul X-ulescu”.
Un alt motiv “economic” pare a fi cel al sistemului de referinţă; pentru cei obişnuiţi cu credite la bănci raportarea la Euribor sau la Robor contează foarte mult pentru rata lunară. La fel de importantă e şi raportarea la un sistem de referinţă care permite separarea, comparativ cu unul în care separarea este tabu. O persoană care se raportează la un sistem de referinţă în care divorţul este exclus nu va accepta decât foarte greu ideea separării şi acţiunea în sine.
Cel mai interesant motiv e cel al investiţiei realizate până în acel moment. E ca şi cum ai juca la “păcănele” şi deşi ai pierdut mulţi bani până în acel moment, sau poate tocmai de aceea, nu pleci de lângă aparat pentru că ai impresia că e timpul să obţii un câştig din tot ce ai investit. Prin comparaţie, e motivul pentru care oameni distanţi şi străini unul de celălalt sunt în continuare într-o relaţie pentru că în fiecare zi îşi tot spun “Cum aş putea să plec când am investit atât de mult în relaţia asta?”. Nu mai contează dacă sunt sau nu fericiţi în acea relaţie, contează investiţia personală pe care au făcut-o până în acel moment.
A nu se înţelege că acest articol este o pledoarie pentru separare. Din contră, este o pledoarie pentru a începe să înţelegem de ce unii oameni sunt nefericiţi în relaţiile personale. E un mod simplist şi incomplet de a explica dificultatea luării unor decizii care din exterior par rezonabile şi vizibile, deoarece în interior încărcătura emoţională este foarte puternică.
Când ai investit atât de mult timp, energie şi sentimente într-o relaţie, când ţi-e teamă că vei pierde un rol, un statut şi mai ales când toate lucrurile acestea sunt tabu în propriul sistem de referinţă, aminteşte-ţi totuşi că duşmanul “mai binelui” este binele.
Cu drag,
Mădălina Belcescu
Psihoterapeut de familie şi cuplu sub supervizare
http://www.gammainstitute.ro/ro/sanatate/servicii-psihologie
